Project Management
Cu peste două decenii de experiență în managementul proiectelor și un portofoliu solid de certificări internaționale, Angela Sîrbu este recunoscută ca fiind unul dintre profesioniștii de referință din domeniul PM în Moldova. Ca președintă a Comunității Project Managerilor din Moldova (CoMPM) și membră a juriului PMO Global Awards, Angela și-a consolidat poziția unei voci respectate și influente în domeniul managementului proiectelor, atât la nivel național, cât și internațional.
Angela știe că „totul e sub control” este, adesea, „cea mai frumoasă minciună de birou”. S-a „ars de atâtea ori” încât a învățat să nu mai alerge după idealuri imposibile. Pentru ea, răbdarea este „secretul de a face lucrurile bine”.
Fără să mai răsfoiască manuale, Angela „citește din priviri, din tăceri, din energia oamenilor din call-uri.” A fost lider de sprinturi, colac de salvare, dar mai ales, a fost prezentă - cu mintea și sufletul, pentru că „lucrează cu sens, cu scop și cu oameni pe care alege să îi respecte - nu să îi controleze.”
Crede că a fi „prea bună și comodă” poate însemna să devii invizibilă ca profesionistă, iar „lumea se obișnuiește că te descurci mereu și nu te mai întreabă dacă ai nevoie de ajutor.” Tăcerea, spune ea, „te costă colegi buni, oportunități, principii.” Și, da, recunoaște cu umor că „uneori uită parolele, dar niciodată nu uită cine este și cine i-a fost alături când a pornit la drum.” De aceea, preferă să vorbească mereu când simte că lucrurile trebuie spuse, pentru că altfel… ”riscă să uite și parola la curaj!”

Invitat: Angela Sîrbu
Ocupație: PMO Lead, Trainer și Mentor în PM, Președinte CoMPM (Comunitatea Project Managerilor din Moldova), Membră a juriului PMO Global Awards
Specializare: Managementul proiectelor IT în sectorul public și privat.
Moment decisiv în carieră:
Acceptarea rolului de Trainer și Mentor în PM, care mi-a oferit oportunitatea să influențez și să dezvolt comunitatea de project manageri din Moldova, dar și să promovez excelența în managementul proiectelor la nivel național și internațional. Ar mai fi și certificările internaționale care și-au lăsat un impact asupra competențelor și mindsetului meu ca profesionist.
Misiune:
Să creștem împreună profesionalismul și impactul managementului de proiect în Moldova, prin educație continuă, mentorat și networking eficient.
Experiență profesională:
Peste 20 ani în managementul proiectelor și programele PMO, cu experiență în implementarea metodologiilor Agile, Waterfall și mixte în diverse industrii, cu echipe multidisciplinare, multiculturale și dispersate; implicare activă în proiecte de anvergură, coordonarea echipelor multidisciplinare și evaluarea excelenței în managementul proiectelor ca jurat la PMO Global Awards.
Valori:
Profesionalism, integritate, colaborare și leadership responsabil.
Competențe & Abilități cheie: Dezvoltarea și conducerea PMO, Scaled Agile Framework (SAFe), Managementul riscurilor și schimbărilor, Training și mentorat pentru project manageri, Leadership cu suflet și cu minte.
Calitate ascunsă:
Abilitatea de a transforma complexitatea în simplitate prin claritate și structură.
Cel mai bun sfat primit:
„Ascultă mai mult, vorbește mai puțin, și nu uita că fiecare problemă are o soluție – trebuie doar să o cauți cu răbdare.”
Lecție de viață:
Uneori, e bine să nu fii perfectă – curajul de a continua te duc mai departe.
Obiceiuri zilnice:
O cafea tare, o listă cu priorități, câteva minute de recunoștință și un mesaj direct către echipă: ”Hai să facem treabă!”, ”Hai că se poate!”
Pasiuni / Hobby-uri:
Cititul cărților care îmi hrănesc sufletul, plimbările lungi care îmi limpezesc gândurile și momentele petrecute cu oamenii dragi. Mă pasionează networking-ul profesional, crearea de programe de formare pentru project manageri și, poate, și tango-ul.
Motivație zilnică:
Să fac diferența, chiar și prin cele mai mici gesturi. Să las ceva mai bun după mine.
Ce vrea să știe lumea despre ea:
Că pune întotdeauna oamenii și echipa pe primul loc, considerând că succesul proiectului depinde de oamenii care îl construiesc.
Inspirată de:
Femei și bărbați care n-au cerut voie, n-au așteptat aplauze și n-au dat înapoi. Au spart reguli, au trasat drumuri noi și m-au învățat că poți merge departe - fără scuze, fără teamă.
Crede că:
Limitele sunt doar în mintea noastră. Realitatea se construiește cu atitudine și acțiune.
Motto:
„Atitudinea mea e superputerea mea.”
”Proiectele se închid. Dar oamenii nu uită cum i-ai făcut să se simtă.”
Sunt omul care s-a ars de suficiente ori încât să nu mai creadă în perfecțiune.
Care știe că „totul e sub control” e, uneori, cea mai frumoasă minciună de birou. Am învățat că nu tot ce e urgent arde. Și că în răbdare se naște puterea de a face lucrurile bine.
Nu mai citesc din manuale, e drept. Dar citesc din priviri, din tăceri, din energia din call-uri.
Am fost și lider de sprinturi, și colac de salvare. Dar mai ales, am fost prezentă.
Știu ce înseamnă să ridici un proiect de la zero, și să ții o echipă pe linia de plutire când toți sunt obosiți. Acum, nu mai alerg după validare. Lucrez cu sens, cu scop și cu oameni pe care aleg să îi respect – nu să îi controlez. Și da, mai uit (uneori) parolele, dar n-am uitat niciodată cine sunt, de unde am pornit și, mai ales, cine sunt oamenii care au făcut ca drumul meu profesional să fie intrigant de frumos.
În privat, oamenii sunt motivați de rezultate și profit, în public – de regulă de proceduri și reguli stricte. Provocarea e să găsești echilibrul între viteză și conformitate, să convingi că schimbarea e nu doar necesară, ci urgentă. Ai nevoie de nervi de oțel, dar și de diplomație maximă.
Să conduc o comunitate întreagă de profesioniști, să cresc standardele managementului de proiect în Moldova și să fiu un exemplu viu că femeile pot și trebuie să fie lideri adevărați. E o realizare pentru că e despre impact, nu doar despre titluri. Dacă nu schimbi pe nimeni în jur, nu ai realizat nimic cu adevărat.

Nu există rețete magice. Aleg metoda după oameni, context și obiective. Dacă ai o echipă flexibilă și un proiect care cere adaptare rapidă, Agile e rege. Dacă e vorba de reguli clare și livrabile fixe, Waterfall e o armă serioasă. Iar când trebuie să jonglezi cu ambele, vine partea mea preferată – hibridul. Versatilitatea e cheia, pentru că rigiditatea omoară orice creativitate.
Un PMO de succes nu e doar un centru de control, ci un centru de valoare. Transparență totală, leadership autentic, capacitatea să transforme datele în decizii inteligente și, mai ales, să creeze o cultură în care echipa simte că e parte din ceva mare, nu doar niște executanți. Dacă nu inspiri, nu conduci.
Rolul de jurat în cadrul PMO Global Awards mi-a oferit oportunitatea de a analiza, compara și înțelege modele de Project Management Office din întreaga lume – fiecare cu specificul său cultural, organizațional și strategic. A fost o experiență care mi-a lărgit considerabil perspectiva asupra a ceea ce înseamnă excelența în livrarea valorii.
Certificarea în framework-ul PMO Value Ring a venit firesc, ca o completare practică, deoarece oferă o metodologie clară, aplicabilă și orientată spre valoare – exact ceea ce cred că trebuie să livreze un PMO în contextul actual.
Aceste experiențe m-au motivat să mă implic activ în formarea unor echipe capabile să se autogestioneze, să ia decizii informate și să funcționeze pe baza unor obiective clare, aliniate cu direcția strategică a organizației. Văd rolul meu din ce în ce mai mult în facilitarea acestui proces și în crearea unui spațiu în care echipele nu doar să execute, ci să conteze.
Că sunt o femeie cu nervi tari, dar și cu suflet deschis. Că nu mă tem să iau decizii dificile și să spun adevărul, chiar dacă nu e pe plac tuturor. Și că pentru mine, oamenii sunt mai importanți decât procesele. Dacă pierzi oamenii, pierzi tot.
Absolut. De multe ori am simțit că trebuie să muncesc dublu pentru un simplu „ok”. Dar am învățat să transform asta în motor: să fiu mai pregătită, mai hotărâtă, mai vocală. Și nu am acceptat să-mi diminueze vocea sau ideile. Puterea vine când nu ceri permisiune să fii tu însăți.
Zilnic. Standardele mele sunt o sabie cu două tăișuri – mă împing să fiu mai bună, dar uneori mă consumă. Am învățat să spun „nu” când e cazul și să-mi reamintesc că e ok să nu fiu perfectă, ci autentică și eficientă.
Plimbările lungi, departe de zgomotul orașului, cu muzică bună sau chiar în liniștea naturii. Acolo mă regăsesc și-mi reîncarc bateriile. Și îmi amintesc de ce am început totul – asta mă face să merg mai departe. Discuția cu fii mei. Rarele și minunatele momente când îmi țin nepoțelul în brațe (e la distanță și mi-aș dori mai des).
Desigur. Fiecare om care muncește mult are aceste momente. Am trecut peste ele discutând sincer cu oameni de încredere și reamintindu-mi că fiecare pas, oricât de mic, contează. Și că schimbarea nu vine peste noapte.

Conflictele nu mă sperie, dimpotrivă - le văd ca pe un semnal că lucrurile se mișcă, că oamenii sunt implicați și că nu e totul pe pilot automat. Și, da, nu mă ascund după deget: am fost, sunt și probabil voi rămâne o persoană temperamentală și uneori impulsivă. Am avut momente când acest lucru a fost chiar un obstacol – când am fost prea directă sau am impus idei fără să mă opresc să ascult suficient. Dar am învățat că forța nu e doar în vociferare sau în graba deciziilor, ci în echilibru și răbdare. Nu e ușor să-ți domolești nervii când ești obișnuită să iei taurul de coarne, dar asta m-a făcut să cresc ca lider: să transform impulsivitatea în energie constructivă și să învăț să gestionez mai bine emoțiile. Temperamentul meu e motorul, dar acum îl controlez, nu el pe mine.
Oamenii cred că e doar despre planuri și rapoarte. Greșit! Este vorba despre gestionarea relațiilor interumane, a orgoliilor și a intereselor diverse, aspecte care nu apar în documentele oficiale. În sectorul privat, obiectivul principal este obținerea rapidă a rezultatelor și maximizarea eficienței financiare. În sectorul public, este necesară o abordare atentă și perseverentă pentru a mobiliza structurile birocratice și a asigura progresul proiectelor. Fără o înțelegere profundă a acestor nuanțe, este dificil să conduci cu succes un proiect.
Eșecuri au fost (multe, cum e și firesc). Ce am învățat din ele? Să încetez să cred că pot controla totul. Am învățat să las lucrurile să curgă și să trag învățăturile, nu să mă blochez în vinovății. Nu e rușine să cazi, rușine e să nu te ridici mai puternic.
Intuiția e arma secretă. Când cifrele și rapoartele nu-ți spun tot, vocea aia interioară te scoate din impas. Am dat și greș, da’ fără intuiție, nu aș fi eu.
Oamenii nu vor să fie conduși, vor să fie inspirați.
Că nu toți oamenii sunt potriviți pentru toate luptele. Asta a fost una dintre cele mai importante lecții. La început voiam să trag după mine pe toată lumea. Azi știu să-mi aleg energia cu înțelepciune. Și mai ales, știu că trebuie să păstrez energie pentru mine însămi.
Să nu ceri validare. N-ai voie. Dacă o ceri, riști să fii trasă înapoi în niște jocuri pe care le-ai depășit demult. Trebuie să-ți faci vocea imposibil de ignorat. Și nu prin ton, ci prin valoare, consistență, claritate. În momentul în care începi să livrezi, lumea ascultă – chiar dacă la început o face în tăcere.
Aici e capcana. Când ești prea bună, riști să devii invizibilă. Pentru că lumea se obișnuiește că te descurci mereu. Și nu te mai întreabă dacă ai nevoie de ajutor. A fi un lider bun nu înseamnă doar să ții echipa unită, ci și să înveți când să spui „nu”, „nu mai pot” sau chiar „nu e treaba mea”. Un profesionist bun nu fuge de responsabilitate, dar știe și când să spună: destul.
Îți dai seama cât de matură e o echipă nu după cum începe un conflict, ci după cum îl încheie. Toți știm să fim vocali când ne enervăm, dar puțini știu să închidă bucla, să repare relația. Asta încerc să construiesc în jurul meu – oameni care știu să se oprească, să-și ceară scuze, să refacă încrederea.
Să nu tacă. Fiecare tăcere te costă câte un coleg bun. Sau o oportunitate. Sau un principiu încălcat. Tăcerea costă. Curajul, în schimb, creează locuri în care ceilalți știu că pot vorbi. Femeile nu trebuie să se teamă că sunt prea multe – de cele mai multe ori, sunt prea puține și prea tăcute.
Ce spun alegerile noastre despre noi înșine
Completează fraza:
Când echipa întârzie livrările, primul meu impuls este să... Să sun și să cer socoteală direct. Nu e timp de scuze.
Când cerințele proiectului se schimbă pe ultima sută de metri, eu aleg să...Să mă adaptez rapid. Cine stă pe loc, pierde.
Cel mai important lucru pe care l-am învățat după un conflict dificil este...Că nu toți oamenii merită energia ta. Alege-ți luptele.
Pentru a rămâne puternică în fața presiunii, eu… îmi fac ordine în gânduri și dau drumul nervilor pe hârtie.
Când cineva nu-și asumă responsabilitatea, eu… nu accept scuze, cer soluții.
Când un plan e compromis, eu… fac rapid un plan B.
Când cineva fuge de responsabilitate, eu... nu-l vânez cu blândețe, ci îi spun că n-are rost să stea pe margine – sau joacă, sau pleacă.
Procrastinarea … nu stă la mine în birou. Pun termene și dau telefoane.
Cred că oamenii nu trebuie conduși, ci… Aprinși. Fă-ți echipa să vrea să meargă cu tine.
Leadership feminin e despre… Echilibru.
Alege spontan, fără să stai pe gânduri – ce ți se potrivește mai bine?
Laptop mereu cu tine sau off în weekend?
Mereu cu mine.
Ședințe zilnice sau săptămânale?
Depinde. Ambele opțiuni. Principalul scurt și la obiect.
Feedback direct sau scris?
Corect și cu intenție
Leadership autoritar sau colaborativ?
Mix: ferm când trebuie, deschis mereu.
Multitasking sau focus pe o sarcină?
Multitasking. Am o mie de lucruri de făcut.
Întâlniri video cu cameră on sau off?
„On, preferabil. Contează altceva.
Preferi deadline-ul ferm sau spațiu de creație?
Deadline ferm. Creativitatea cere și disciplină.
Ce ai sfătui-o pe Angela tânără de la începutul carierei, dacă ai putea să-i spui doar trei lucruri?
Fii neînfricată. Continuă cu îndrăzneală. Ai tot ce îți trebuie să fii un om demn. Nu accepta niciodată să fii la jumătate și nici pe jumătate.
Cum ai vrea să fie amintită munca ta?
Aș vrea să fie văzută ca o contribuție reală și concretă. Ca munca unei femei care a adus oamenii împreună și a făcut totul cu suflet. Nu perfectă, dar dedicată. Și chiar dacă, peste ani, multe se vor uita, să rămână în mintea cuiva că am fost acolo când a contat cu adevărat.
Cum te-ai simțit participând la Minds of PM?
A fost o experiență proaspătă și plină de energie. Mi-a plăcut să schimbăm idei și să simt că suntem o comunitate care vrea să crească.
Ce sfaturi ai pentru managerii de proiect tineri sau cei aflați la început de drum, care vor să devină lideri puternici?
„Nu te grăbi să fii șef. Învață să asculți cu adevărat. Fii curajos să spui ce gândești, dar și să recunoști când greșești. Și ține minte un lucru esențial: oamenii contează mai mult decât orice plan bine făcut. Am învățat pe pielea mea că poți să distrugi o relație profesională foarte ușor - și să regreți după. Fii respectuos, dar ferm. Nu subestima puterea unei echipe unite.

„Nu toți oamenii sunt potriviți pentru toate luptele – alege-ți energia cu înțelepciune.”
„Ca femeie lider, n-ai voie să ceri validare – trebuie să-ți faci vocea imposibil de ignorat.”
„Când ești prea bună, riști să devii invizibilă.”
„Fiecare tăcere te costă câte un coleg bun.”
„Îți dai seama cât de matură e o echipă după felul în care încheie un conflict.”
„Un profesionist bun nu fuge de responsabilitate, dar știe și când să spună: destul.”